"Ana Aslan ne-a lăsat cozonac, nu pâine", spune administratorul de astăzi al Clinicii de Geriatrie de la Otopeni, Mariana Popistaşu. Marca "Ana Aslan" a supravieţuit în timp, chiar dacă un regim politic i-a făcut numai rău, iar un altul a dat-o uitării. Sursa: gerovitalproducts.com
1 /. La Otopeni, programările sunt făcute cu 4-5 luni înainte. Clinica are 334 de paturi şi o listă de aşteptare cu mii de pacienţi. În faţa secţiei de internări sunt mereu parcate zeci de maşini, înmatriculate în Braşov, Prahova, Timiş, Cluj, Ilfov sau Bucureşti. Aşadar, vine lume din toată ţara.
Ai crede că "mastodontul" de la Otopeni, aşa cum îl descrie veterana centrului, doamna doctor Georgeta Popescu, este o adevărată fabrică de făcut bani. Ei bine, nu este. Era odată, prin anii '70-'80, când aducea statului cam un milion de dolari pe an. Moartea Anei Aslan, în 1988, a ucis oarecum şi centrul.
Căutat de pacienţi, dat uitării de autorităţi
Acum, geamurile de termopan au luat locul celor vechi, dar pereţii crapă şi instalaţiile sanitare au nevoie de reparaţii costisitoare. Vechile fântâni arteziene, care dădeau viaţa curţii de 33 de hectare, abia se mai zăresc din spatele copacilor lăsaţi să crească aiurea. Înăuntru, bătrânii vorbesc cu însufleţire despre "schimbarea prefixului", mulţi urmând să îl schimbe pe şapte cu opt sau pe opt cu nouă. SUCCES.Deşi în România a fost primul institut de geriatrie, germanii şi-au făcut unul al lor şi chiar au grija de el. Terapia Aslan atrage şi astăzi numeroşi străini, numai că aceştia nu mai vin în România. Motivul decăderii? "Doamna Aslan îşi făcea publicitate singură. După ce a murit, s-au deschis clinici de geriatrie în toată lumea. În 1988, doar o aripă era ocupată de pacienţi români. Acum e invers, sunt 300 de români şi doar restul străini", adaugă Popistaşu. Ea este completată de numere: pentru o cură de
