Tarile din Europa Centrala si de Est au inregistrat in ultimii ani o activitate intensa in sectorul investitiilor in modernizarea infrastructurii regionale. Acest proces s-a intensificat odata cu extinderea din 2004 a Uniunii Europene, care a permis tarilor din fostul bloc comunist sa acceseze fonduri comunitare si care a transformat regiunea intr-o tinta a investitorilor aflati in cautarea unui parteneriat public-privat.
In conditiile in care criza financiara mondiala s-a extins rapid in Europa Centrala si de Est, in ultimele luni, afectand aproape toate sectoarele de activitate, cum vor evolua investitiile in infrastructura in perioada imediat urmatoare? Fiind proiecte pe termen lung, investitiile in infrastructura sunt mai putin expuse fluctuatiilor temporare generate de crizele economice.
Mai mult, aceste investitii pot reprezenta un mijloc de a reduce impactul turbulentelor, preluand sarcina sectorului privat de a sustine economia. In timpul Marii Depresiuni din anii ‘30 ai secolului trecut, multe guverne au dezvoltat proiecte de infrastructura de amploare in incercarea de a crea locuri de munca si de a stimula revenirea economica.
Ideea unei asemenea solutii de criza a inceput sa prinda contur si in prezent, primul semnal privind stimularea economiei prin intermediul investitiilor publice in infrastructura fiind dat de aparitia American Recovery and Reinvestment Act - un plan al guvernului federal american care prevedea cheltuirea a peste 700 mld. dolari pentru a incuraja crearea a trei milioane de locuri de munca. Dar sunt guvernele din Europa de Est, care se confrunta cu o scadere drastica a veniturilor la bugetul de stat, capabile sa continue dezvoltarea infrastructurii in perioada urmatoare?
Un tablou divers. Gradul de dezvoltare a infrastructurii din Europa Centrala si de Est difera semnificativ de la o tara la alta. S
