Din vechiul Caracal provenea o familie Marineanu, al cărei nume coincide cu cel al mamei autorului acestor rânduri, fără să fi existat insa vreo legătură de rudenie. Prenume oltenesc tipic – dar frecvent intâlnit şi la stânga Oltului –, "Marin" nu a primit numai sufixul "-escu", ci mult mai rar şi doar in Oltenia, a generat şi patronimul "Marineanu". Marinenii de la Caracal au dat urbei lor doi primari – pe Ion (Ioan sau Ioniţă) Marineanu şi pe fiul său Virgiliu (zis Biţi) –, cel din urmă ocupând şi funcţia de prefect de Romanaţi. Potrivit „Monografiei judeţului Romanaţi" (1928), Ion Marineanu, primar din anul 1910, a construit la Caracal uzina electrică. Din "Monitorul" – precursorul "Monitorului Oficial" – nr.178, din 8/20 august 1868, p. 1.039, aflu că Ioan Marineanu a fost numit, la 2 august 1868, portărel la tribunalul Romanaţi, in locul destituitului G. Corban. Născut in 1839, I. Marineanu avea să practice şi avocatura. In Caracal stăpânea o casă pe strada Libertăţii nr. 16, care fusese construită in 1884-1885. Din căsătoria cu Maria Demetrian (1860-1905), membră a unei cunoscute familii de proprietari funciari şi politicieni din Romanaţi, s-au născut două fiice – Amelia (1883-1964) şi Sabina (1888-1971) – şi un fiu, Virgiliu (1886-1925). Acesta din urmă a fost şi el, pe urmele tatălui, primar al oraşului natal, din anul 1922 ("Monografia judeţului Romanaţi", p. 225). A alcătuit un comitet pentru construirea unui monument al eroilor căzuţi in primul război mondial, strângând o mare sumă de bani in acest scop. Potrivit unor date comunicate de rude ale acestei familii, Ion Marineanu era fiul lui Matei Marin Marineanu, negustor important in Caracal, şi avea un frate pe nume Panait. Amelia Marineanu a fost căsătorită de trei ori: prima oară cu căpitanul Alexandru Izescu, a doua oară cu Christian Leontopol – din familia de proprietari funciari cu acelaşi nume,