Cele mai cunoscute mărci româneşti, Murfatlar, Cotnari sau cârnaţii de Pleşcoi, au luat numele localităţilor în care a pornit afacerea. Pentru locuitorii satelor şi ai oraşelor-brand, recunoaşterea e cea mai importantă, asta şi pentru că viaţa lor se opreşte la „noi avem“. Sursa: Agerpres

Localităţile-branduri din România sunt locurile din care mărcile îşi iau mai întâi numele. Dacă până acum oamenii ne făceau cunoscuţi în lume, acum vinurile, cârnaţii româneşti, lactatele şi apa minerală ne-au devenit mândriile.

Mărcile româneşti se lasă ghicite din reclame, premii şi medalii pe care le primesc, cel puţin o dată pe an, pentru calitate şi vizibilitate internaţională. Pentru că succesul vine odată cu promovarea intensivă, mărcile autohtone îşi duc războaiele de imagine într-o piaţă aproape cucerită de străini, dar unde linia întâi rămâne mereu a românilor.

Murfatlar - vinul şi locul

Vinul Casei Regale n-ar fi putut fi decât cel mai bun. La Murfatlar, cei care au ridicat podgoriile au lăsat vinul să se învechească şi să devină „aurul“ locului. Localitatea Basarabi din Dobrogea a revenit, în 2007, la numele de Murfatlar. „Dacă spuneam că sunt din Basarabi, nu ştia nimeni unde e. Şi atunci pomeneam de Murfatlar. «Aaa, Murfatlar? Ştiu unde e» primeam răspunsul“, povesteşte primarul Gheorghe Cojocaru. Pentru rezonanţa numelui, a depus un proiect de lege în parlament ca oraşul să se cheme din nou Murfatlar. „A fost interesul şi din partea firmei, pentru că în podgoria Murfatlar mai sunt şi alţi producători care pot pune etichete cu numele ăsta. Atunci au ales să promoveze fiecare produs sub un alt brand, ca să nu beneficieze şi alţii de reclamă.“

Pentru schimbarea unanimă, locuitorii au fost consultaţi, printr-un sondaj de opinie, în problema numelui. Aşa cum se aşteptau cu toţii, majoritatea a fost de acord.