Vestul si-a salvat bancile cu miliarde de euro, dar CEC Bank nu poate fi capitalizata tocmai pentru ca nu are probleme.

Guvernul nu reuseste sa obtina acordul Comisiei Europene pentru majorarea capitalului social al CEC dupa aproape jumatate de an de cand a anuntat aceasta masura, rastimp in care statele occidentale au pompat sume uriase in banci ajunse pe marginea prapastiei.

Care este „vina" CEC-ului? Ca nu are probleme de solvabilitate sau de lichiditate care sa impuna suplimentarea capitalului asa cum se intampla in cazul unor filiale de banci straine. CEC are nevoie de capital pentru a putea extinde creditarea, mai ales pe segmentul IMM, autoritatile pedaland toata primavara pe aceasta „solutie" de relansare a creditului, desi banca are o cota de piata de doar 4,3%.

Bucurestiul s-a impotmolit in discutiile cu Bruxellesul pe tema ajutorului de stat pe care l-ar constitui o asemenea operatiune, desi statul este unicul actionar al CEC, fiind indreptatit sa sustina banca asa cum o fac si actionarii privati straini cu filialele locale. Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, afirma ca nu s-a ajuns nici macar la o intelegere informala cu Comisia, promitand „intensificarea eforturilor" pentru identificarea unei solutii. Abia ulterior Comisia ar urma sa fie notificata oficial.

Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor si pana luna trecuta membru in Consiliul de Administratie al CEC, considera ca Guvernul „ar trebui sa puna Comisia in fata faptului implinit". La sfarsitul lui 2006, pe vremea cand era ministru, Vladescu a aprobat injectarea a circa 150 mil. euro in capitalul bancii, fara ca operatiunea sa fie respinsa pe considerente de competitie.

„S-a facut «testul investitorului responsabil» si a fost evident - asa cum este si acum - ca Ministerul Finantelor ca proprietar este indreptatit sa sustina banca daca