Într-un interviu de excepţie oferit săptămânalului german Der Spiegel, fostul secretar de stat american Henry Kissinger vorbeşte despre lecţiile trecutului, la nouă decenii distanţă de la semnarea Tratatului de la Versailles care a pus punct Primului Război Mondial şi a pregătit terenul pentru cel de-Al Doilea, despre Iran, Barack Obama şi viitor, într-o lume în care interesele divergente de pe scena internaţională provoacă prognoze tot mai pesimiste. Sursa: Cosmin Marinescu
Henry Kissinger are 86 de ani, o viaţă petrecută la vârful puterii de la Casa Albă, dar mai ales reputaţia unui om pentru care ştiinta politică americană a inventat termenul de “război just”. Pentru Kissinger, scopurile şi mijloacele au fost întotdeauna chestiunile separate ale unei filosofii de viaţă: “există încarnări ale răului care trebuie condamnate şi distruse şi nimeni nu are de ce să-şi ceară scuze pentru asta”.
Der Spiegel l-a provocat la dialog pe acest om neconvenţional a cărui amprentă asupra secolului trecut rămâne, dincolo de controverse, o certitudine. Marca lui Kissinger a fost întotdeauna o raportare realistă la evenimentele internaţionale, una care a ţinut seama de lecţiile trecutului.
În context, cele nouă decenii scurse de la semnarea Tratatului de la Versailles continuă să-şi predea pildele: “Configuraţia geopolitică a Europei rezultată în urma Tratatului este, mai mult sau mai puţin, cea existentă astăzi. Însă adepţii actului de atunci n-au înţeles implicaţiile viitoare ale deciziilor lor. Oricine vrea să înveţe din greşelile trecutului trebuie să înţeleagă ce s-a întâmplat la Versailles”.
“Orice sistem internaţional are nevoie de două elemente esenţiale pentru a fi funcţional. În primul rând, e necesar un anume echilibru de putere care să transforme tentativele de răsturnare a sistemului în procese dificile şi costisitoare. Î
