România nu este un simplu actor figurant în familia Alianţei Nord-Atlantice. Ţara noastră are contribuţii importante în domenii extrem de sensibile ce sunt în atenţia NATO, precum ar fi telecomunicaţiile secrete ale organizaţiei.
Ca o recunoaştere a acestui lucru, recent, în perioada 15-19 iunie, grupul specialiştilor în telecomunicaţii secretizate al NATO şi-a dat întâlnire la Sinaia, pentru dezvoltarea proiectului Secure Communications Interoperability Protocol - SCIP. Acest proiect al Alianţei îşi propune realizarea interoperabilităţii în condiţii de securitate, pentru vehicularea informaţiilor clasificate între diferite echipamente de comunicaţii, aflate în dotarea structurilor NATO şi a autorităţilor statelor membre NATO.
Aceste informaţii sunt vehiculate atât în mediul militar, cât şi în cel civil şi sunt transmise prin paleta largă a infrastructurilor de comunicaţii existente în statele din NATO. Infrastructurile respective au la bază tehnologii diferite, cum ar fi reţele de telefonie fixă (PSTN, ISDN, SDH, EUROCOM, ATM, V.35...), comunicaţiile radio militare (HF, VHF, convenţionale şi cu salt de frecvenţă), comunicaţiile satelitare (INMARSAT, IRIDIUM, THURAYA), radio profesionale (TETRA, TETRAPOL), comunicaţiile IP, diferite sisteme de telefonie celulară.
Scopul proiectului SCIP al NATO este aducerea tuturor acestor reţele în stadiul de interoperabilitate, prin proiectarea unui canal securizat, care să le parcurgă şi să permită comunicaţii de tip voce şi date printr-o lărgime de bandă de minimum 2.400 bps.
Grupul de lucru (International Interoperability Control Working Group - IICWG), care reuneşte reprezentanţi ai agenţiilor NATO, precum şi experţi din mediul guvernamental şi al agenţilor economici din ţările membre ale Alianţei, se întruneşte bianual în acest sens. În funcţie de capabilităţile de cercetare