Rudolf este unul dintre puţinii hunedoreni care se luptă pentru salvarea traseului mocăniţei, un obiectiv turistic nepus în valoare al Hunedoarei.

PORTRET

Născut - 7 iulie 1985, Hunedoara

Educaţie - Studii în domeniul electrotehnicii

Experienţă - Operator confecţii metalice

Familie - Necăsătorit

Lui Rudolf Hanzelik nu i-a rămas necunoscută nicio porţiune, oricât de mică, a traseului vechii mocăniţe de la Hunedoara. El a învăţat tot ce se putea afla despre garniturile şi liniile ferate înguste întinse pe 11 kilometri în judeţ.

Pasiunea pentru mocăniţe a crescut din nemulţumirea că ele, altă dată utile şi atrăgătoare, au fost lăsate de izbelişte. Ultima dată pe această linie ferată vagoanele cu călători au trecut în 1990, iar cele cu marfă, anul trecut. Hunedoreanul a străbătut de zeci de ori drumul dintre Hunedoara şi Govâjdia, a strâns informaţii de la foşti mecanici ai mocăniţei şi de la oameni care au circulat cu ea.

Drum de poveste

„Clădirea fostei staţii a mocăniţei, sau fosta gară mică de la Hunedoara se află lângă Castelul Corvinilor. Dar este o ruină. Au fost lăsaţi, în schimb, câţiva dintre cei 13 kilometri de cale ferată îngustă pe care garniturile transportau călători, minereu şi dolomită spre şi de la Govâjdia. Peisajul pe care îl străbătea mocăniţa este superb. Două poduri curbe construite în urmă cu 150 de ani, un viaduct care se înalţă la 30 de metri deasupra şoselei şi a pârâului Zlaşti, stâncile de dolomită, pădurea, tunelurile şi furnalul de la Govâjdie, cel mai vechi din Europa, care funcţiona din 1806, toate ar fi putut fi puse în valoare dacă exista interes”, a spus Hanzelik. Hunedoreanul în vârstă de 24 de ani a încercat să obţină fonduri UE, pentru a transforma calea ferată într-un obiectiv turistic.

„Aş fi vrut să cumpăr eu liniile ferate, numai să rămână acolo unde au