Unul dintre cei mai respectaţi tineri specialişti în drept atrage atenţia că România aplică, în unele domenii, "reţete sigure de sinucidere instituţională" şi remarcă ciudata poziţionare a cetăţeanului faţă de stat. Sursa: Suzi Camarata

A studiat la Bucureşti, Sorbona, Bruxelles şi la prestigioasa universitate americană Harvard, unde a primit şi titlul de doctor în drept. În prezent, predă la dreptul constituţional şi cel european la Boston College Law School, Statele Unite. În iulie 2008, preşedinţia României i-a propus tânărului jurist să facă parte dintr-o comisie de analiză a regimului constituţional din ţara noastră, scopul fiind acela de a găsi reforme pentru progresul social.

"În relaţia dintre cetăţean şi stat, se observă o disparitate notabilă în ce priveşte modul de raportare la instituţiile statului a diferitelor categorii de cetăţeni. Apariţia unei generaţii născute după căderea comunismului şi progresul economic fac ca relaţia multor cetăţeni cu statul să fie una nu de frică sau nevoie, ci de indiferenţă", spune Vlad Perju, într-un interviu acordat evz.ro.

Vorbim despre dezamăgiri, nu despre viitor

Evz.ro: Care este situaţia României de astăzi, după 20 de ani de comunism? Ne-am schimbat suficient pentru a privi spre progres?

Vlad Perju: Complexă. Evident, s-au petrecut multe schimbări în bine în România ultimelor două decenii. Cine nu este convins de adevărul nemijlocit al acestei afirmaţii este fie amnezic, pentru că a uitat tragedia umilinţelor din perioada comunistă, fie iresponsabil, pentru că, deşi nu le-a trăit, nu socoteşte necesar a se informa. Ca atare, stăm bine, în raport cu trecutul recent. Personal cred că stăm destul de bine şi în raport cu trecutul mai îndepartat, spre exemplu cel interbelic. Însă nu pot răspunde întrebării dumneavoastră despre schimbarea României doar prin raportare