Multe persoane de etnie romă aflate în ţări ale Uniunii Europene nu au naţionalitate, ei fiind expuşi unui risc dublu - dificultăţile cu care se confruntă un om fără cetăţenie şi stigmatul etnic, se precizează într-un raport al Consiliului Europei.
Faptul că romii nu au acte de identitate le îngrădeste accesul la serviciile publice, cum ar fi educaţia sau sănătatea. Estimările arată că mii de cetăţeni de etnie romă nu au domiciliu înregistrat, iar majoritatea nu posedă nici măcar un certificat de naştere, trăind în afara oricarei forme de protecţie sau incluziune socială.
Potrivit oficialilor CE, această problemă a fost mult timp neglijată sau chiar ascunsă, iar autorităţile au făcut un efort insuficient pentru a colecta date relevante cu privire la scopul şi natura acestei marginalizări sistematice. Aşa cum a fost subliniat în mod repetat de către Comisia Europeană pentru Drepturile Sociale, statele au obligaţia să identifice şi să realizeze statistici care să oglindească dimensiunea neplăcerilor cu care se confruntă astfel de "grupuri vulnerabile".
În continuare, raportul dă exemple de ţări precum Republica Cehă sau Slovenia, unde legislaţia a permis ca mulţi cetăţeni de etnie romă să ramână ai nimănui. Legea a fost amendată, în 1999, de catre Consiliul Europei. În aceste ţări, situaţia romilor a devenit mai dificilă, întrucât integrarea lor era ultima soluţie, iar ei erau percepuţi drept persoane care aparţin altor state.
În opinia oficialilor europeni, "este inacceptabil ca cetăţeni ai Europei să fie privaţi de dreptul de apartenenţă la o naţiune şi este necesar ca această problemă să fie abordată cu mai multă responsabilitate ca până acum".
Astfel, CE consideră că ţările în care se nasc şi cresc copii ai romilor să asigure un cadru legal pentru incluziunea lor. Atât Convenţia ONU pentru Drepturile Cop
