În vreme ce limba română adoptă din ce în ce mai multe cuvinte străine şi renunţă la câteva autentice, masa vocabularului fiind pusă la slăbit, un joc care promovează tocmai cunoaşterea de noi cuvinte este aproape abandonat. Sursa: seanet.ro

"BEGONIE". Daca plasezi cuvântul unde trebuie pe tabla cu 225 de pătrăţele, faci chiar şi o sută de puncte. Intersectând begonia ta, alt jucător poate pune "BLAZARE". Şi urmează alte zeci de puncte. După o partidă, sigur înveţi câteva cuvinte noi şi, dacă pui mâna pe un dicţionar, afli şi ce înseamnă.

Scrabble-ul românesc este, din păcate, tratat ca un sport de mâna a treia. Doar o mână de cluburi contează cu adevărat în competiţii şi doar o firmă s-a găsit să susţină financiar aceşti sportivi. La Cluj, Ploieşti şi Bucureşti se joacă profesionist, cu oameni care joacă aproape ca un computer.

Cel mai mare jucător este inspector la Sectorul 3

Sau exact ca un computer, cum este cazul lui Dan Laurenţiu Sandu, unul dintre cei şapte maeştri români ai acestui sport. Este de departe cel mai bun jucător român din toate timpurile şi este singurul care a făcut "topul la duplicat", adică a pus pe tablă, pe durata unei întregi partide, cuvintele cu punctaj maxim.

Din aprilie, Sandu este preşedintele federaţiei de profil. A fost la zeci de campionate mondiale de scrabble anglofon şi francofon, iar la scrabble în limba română este campion în ultimii doi ani. Totuşi, nici măcar nu se gândeşte că ar putea trăi numai din asta. De aceea, el este angajat al Primăriei Sectorului 3, unde este inspector.

A auzit de scrabble în revista "Rebus"

Pe acest om l-am întâlnit în Parcul Obor, unde o dădea în leagăn pe fetiţa lui, în vârstă de cinci ani. Omul joacă scrabble de la vârsta de 14 ani. "Era în 1983, când am auzit de acest joc în revista "Rebus". Mai era o emisiun