S-a stins din viaţă, la 69 de ani, profesorul ieşean Dumitru Irimia, personalitate a lingvisticii româneşti, cunoscut de generaţii de specialişti şi de studenţi din toată ţara pentru lucrările sale fundamentale de stilistică funcţională, stilistică literară (în special studii consacrate operei eminesciene) şi gramatică. Cartea sa din 1986 - Structura stilistică a limbii române contemporane - e nelipsită din bibliografiile cursurilor şi ale examenelor universitare, pentru că oferă cea mai bogată şi mai sistematică descriere comparativă a limbajelor ştiinţific, juridic, publicistic şi literar, asociind o expunere teoretică riguroasă cu o mare bogăţie de fapte de limbă concrete. Într-un volum de dimensiuni reduse, Dumitru Irimia a reuşit performanţa de a îmbina perspectiva stilisticii funcţionale şi descrierea structuralistă cu o stilistică a oralităţii şi a expresivităţii limbii, în tradiţia lui Iorgu Iordan. În completarea acestui volum se situează Introducere în stilistică (1999), carte care cuprinde mai multe studii teoretice despre stil şi despre raportul dintre oralitate şi scris, dar mai ales câteva excelente analize de text (asupra timpurilor narative în Sărmanul Dionis, a prozei lui Panait Istrati şi M. Blecher, a memoriilor Aniţei Nandriş).
O altă carte fundamentală a profesorului Irimia este Limbajul poetic eminescian (Iaşi, Junimea, 1979), teza sa de doctorat, cea mai completă descriere apărută până acum a trăsăturilor lingvistice şi stilistice ale operei lui Eminescu. De altfel, profesorul Irimia a fost un reputat eminescolog, care a publicat de-a lungul întregii vieţi studii şi articole despre Eminescu, caracterizate prin subtilitatea analizei stilistice, a îngrijit ediţii din operele eminesciene şi, în ultimii ani, a coordonat realizarea unui Dicţionar al limbajului poetic eminescian, bazat pe prelucrarea electronică a corpusului de te