Rezerva lui Lobonţ la EURO 2008 a stat un an pe tuşă. După o pauză lungă, Marius Popa revine în poarta unei echipe din Liga I. A semnat cu nou-promovata Internaţional Piteşti şi vrea să reintre în circuitul naţionalei. Adevărul: Marius, revii după o absenţă destul de lungă…
Marius Popa: Da, aşa este. Am stat ceva timp şi, sincer, mi-a fost foarte greu! Dar ştiţi cum se spune, învingători sunt aceia care se ridică din genunchi şi trec peste toate problemele pe care le întâmpină. Nu ştiu dacă mă pot numi şi eu învingător, dar e limpede că am trecut peste lunile în care nu puteam nici să dorm.
Concret, ce s-a întâmplat la Timişoara?
Totul a pornit de la faptul că nu am semnat prelungirea contractului. Simţeam că mi-am făcut datoria faţă de Timişoara şi era cazul să mă gândesc şi la alte lucruri. Cu riscul de a juca la echipa a doua, căci asta era pedeapsa, mi-am respectat decizia luată şi nu am semnat.
Totuşi erai portar la echipa naţională.
Asta este. Am fost la EURO 2008 şi apoi am stat un an. Recunosc că am pierdut un sezon din cariera mea. Ultimul meci oficial în care am jucat a fost în mai 2008, Poli- Farul 4-1.
Regreţi despărţirea de Timişoara?
Enorm. Am greşit şi eu că am fost prea încăpăţânat, probabil că au greşit şi cei din conducere că nu m-au înţeles atât cât mi-aş fi dorit eu.
După ce ai terminat cu Poli, ce ai făcut?
Am plecat la Oradea şi m-am antrenat din când în când cu FC Bihor. Ştiam că lucrurile se vor îndrepta din nou pentru mine, dar nu aveam de unde să ştiu cum şi când. I-am avut aproape pe cei dragi, soţia şi fiul meu.
Cine te-a căutat în perioada în care ai stat pe tuşă? S-a zvonit că ai fost dorit de Dinamo.
Nimeni. Nu m-a sunat nimeni, n-am avut nicio ofertă. Lumea
