Fostul palat al principilor Transilvaniei aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii din Alba Iulia va fi restaurat şi redat circuitului public. Palatul care a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul între anii 1599 şi 1600, a fost considerat un obiectiv care reprezenta centrul luxului în Transilvania.

Cinci secole de existenţă pentru Palatul Principilor Transilvaniei, un ansamblu realizat în jurul unor curţi interioare, din secolul XVI, cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII. Clădirea iniţial a deţinut funcţia de palat episcopal, după anul 1541, palatul Episcopal devine locuinţa reginei Isabella şi a fiului ei Ioan Sigismund, iar după secularizarea averilor bisericeşti (1556), se transformă în reşedinţă a principilor Transilvaniei, pentru un interval de timp de aproape un secol şi jumătate (1699).

Transformări ale clădirilor

Arheologul Constantin Inel, director adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, a povestit că începând cu anul 1542 fostul palat episcopal a fost supus, în etape, la ample transformări şi înfrumuseţări, pe măsura unei rezidenţe „regale” şi a unui oraş devenit capitală de provincie autonomă. În prima etapă (1542 – 1559) clădirea a fost ocupată temporar şi parţial, regina Isabella preocupându-se mai mult de efectuarea reparaţiilor necesare şi adaptarea spaţiilor la noile cerinţe de locuit. Modificările şi amplificările au constat în unificarea celor două clădiri (palatul episcopului cu palatul prepozitului) prin construirea în timpul lui Sigismund Bathori (1588-1603), a celor două aripi care delimitează la sud şi la nord curtea de mijloc, adosată celei de-a treia curţi, de est, unde au fost amenajate grajdurile princiare şi locuinţele îngrijitorilor, în timpul principelui Gabriel Bethlen (1613-1629).

Detalii arhitecturale

O încer