La Răstoliţa, 15 comune şi-au dat mâna pentru organizarea celui mai mare festival de tradiţii din judeţul Mureş. Dincolo de partea politică şi de vizitele electorale, Festivalul Văii Mureşului de la Răstoliţa rămâne aşa cum îl vrea lumea: un festival de tradiţii, de artă culinară, de produse tradiţionale, unde chinezăriile şi imitaţiile nu-şi au locul.

5 localităţi din zonă şi-au dat mâna şi a venit fiecare cu ce a avut mai bun prin gospodărie. Aşa au luat naştere standurile comunelor, sub formă de case ţărăneşti ornate după specificul locului care, cu gospodărie cu tot, puse una lângă alta, au format un adevărat sat de munte. Şi, evident, fiecare cu mâncărurile specifice zonei. Şi pentru că fiecare sat a venit cu câte o stână, la mare căutare au fost balmoşul, boţul cu brânză sau tocana cu miel. Şi gulaşul, bineînţeles. Se pare că jandarmii au avut cel mai bun gulaş, făcut la cazan.

Oamenii, mândri din cale-afară că oaspeţii le trec pragul, se mândresc cu reţetele şi nu se dau în lături în a dezvălui secretele reuşitei. "Acum doi ani, când am fost la festival, a venit o doamnă să-mi ceară reţeta de balmoş. Anul trecut a venit din nou şi mi-a zis că nu i-a reuşit. Şi normal, cu mălai din comerţ... Să vină la mine că-i dau eu două kile de mălai de-al nostru, măcinat pe sită", spune doamna Ardeleana în timp ce mestecă la ceaunul cu miresme îmbietoare. În care a pus două kilograme de "jântuit", un kilogram de urdă "musai proaspătă", unul de "brânză frământată, nu caş, cu brânză iese mai bun", şi bineînţeles, "făină de-a noastră, de casă".

DATINI

Câţiva metri mai încolo, mălaiul şi brânza iau altă formă. Un fel de lazană cu foi de mămăligă: "Un rând de brânză, unul de mălai, iar unul de brânză, şi deasupra smântână cu slănină afumată". Nebunie. Mai departe, mămăliga se rotunjeşte şi se rumeneşte pe jar. În pauză, sarmale abur