Am descoperit pe Internet o competiţie organizată de Eustory (www.1989history.eu/competition.php), cu tema „istoria trecerii de la comunism la democraţie“; concursul se adresează tinerilor născuţi între 1980 şi 1989, atît în Europa de Vest, cît şi în cea de Est. Se cer eseuri de maximum 15.000 de caractere, care ar trebui să atingă, pentru tinerii din Est, următoarele puncte: vremurile de dinainte (ceea ce e greu să ne imaginăm azi), vremurile de după (testînd noul), mergînd spre Vest (explorarea necunoscutului), venind spre Est (nou-veniţii din Europa Occidentală). Nu ştiu dacă voi participa la acest concurs; în fond, modul în care se pune problema mi se pare unul prea voios-optimist şi, prin urmare, simplificator. Comunismul a căzut în Est, cei de acolo au avut parte de nişte vremuri mai urîte, însă au descoperit că au în faţă un milion de perspective, au testat plini de avînt noul, în vreme ce vesticii au realizat ce frumoase sînt meleagurile şi perspectivele fraţilor din Est. Altfel spus, două Europe şi-au dat mîna peste un pod de flori, au închis paranteza istorică care le separa şi au convieţuit de atunci încolo în pace şi armonie. Esticii au descoperit că există un Disneyland capitalist în Vest şi au luat-o la galop prin noua lume plină de culori, vesticii au aflat şi ei că există un Disneyland socialist în Est şi au pornit la pas, îndatoritori, prin noua lume vintage, mai mult în alb şi negru. De fapt, nici esticii şi nici vesticii n-au pătruns în teritoriul celălalt, cvasinecunoscut, ca într-un Disneyland. Ce-i drept, esticii se aşteptau, poate, să fie primiţi cu braţele deschise în paradisul supermarketurilor din Vest, însă realitatea a fost puţin diferită şi tranziţia din Est n-a fost deloc aşa de uşoară. Înainte de 1989 Sînt unul dintre tinerii născuţi în 1980. Prin urmare, pot povesti experienţa trăită a ultimilor ani de comunism şi pe cea a pri