La 24 iulie 1989, presa tipărită a ieşit "la roşu" ca la marile sărbători. Se sărbătoreau 24 de ani de la ultima zi a Congresului al IX-lea al PCR care confirmase înscăunarea lui Ceauşescu. "Evenimentul de excepţională însemnătate în viaţa partidului, a întregii naţiunii" – cum titrau ziarele – fusese în realitate un complot. La originea lui s-a aflat prietenia dintre Elena şi Nicolae Ceauşescu cu soţii Marta şi Alexandru Drăghici.
Actul 1: Dej l-a desemnat succesor pe Apostol
Povestea morţii lui Gheorghiu-Dej e şi ea încurcată. Înainte de deces (19 martie 1965) apucase însă să-l desemneze ca succesor al său pe Gheorghe Apostol.
În 1991, nenorocosul candidat mi-a relatat astfel momentul: "Înainte de a muri (Dej, n.n), i-a indicat lui Maurer să discute şi să hotărască problema conducerii partidului. Dorea să ştie dacă s-a ţinut seama sau nu de propunerea lui sau nu. Maurer a trecut la acţiune în sensul celor discutate cu Dej. (...)
Am fost chemat în biroul său de la Consiliul de Miniştri, unde se afla şi Emil Bodnăraş. Maurer mi-a comunicat discuţia cu Dej şi dorinţa acestuia ca subsemnatul să fie propus pentru a fi ales ca prim-secretar al partidului. A propus ca mai întâi să discutăm la partid această propunere cu Chivu Stoica, Alexandru Drăghici şi Nicolae Ceauşescu. De la Guvern erau Maurer, Bodnăraş şi cu mine, care în acelaşi timp erau membri ai Biroului Politic".
În paranteză fie spus, ceilalţi membri ai Biroului Politic - Borilă şi Bodnăraş - fuseseră îndepărtaţi pe motiv că nu sunt români, deşi nici un document de partid nu menţiona asemenea "prevedere".
Cu trei zile înainte de moartea lui Dej s-au adunat demnitarii menţionaţi. "S-a aşezat Maurer în capul mesei, în dreapta Bodnăraş şi subsemnatul, în stânga Ceauşescu, Drăghici şi Chivu Stoica", şi-a amintit fotografic scena Apostol.