Av Razvan A HUTANU Infractiunea de delapidare consta in insusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza.

Prin savarsirea acestei infractiuni, se aduce atingere relatiilor sociale privitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, respectiv la corectitudinea de care trebuie sa dea dovada gestionarii si administratorii in activitatea lor de gestionare si administrare a bunurilor.

Pentru existenta acestei infractiuni este obligatoriu ca banii, valorile sau alte bunuri sa fie in gestiunea sau administrarea faptuitorului.

Prin insusirea bunului se intelege luarea in stapanire a acestuia. Exemplificand, infractiunea de delapidare exista in momentul in care casierul insuseste din gestiune o suma de bani, precum si in cazul in care factorul postal isi insuseste pensiile si drepturile banesti pe care trebuia sa le achite destinatarilor.

Folosirea bunului reprezinta utilizarea temporara a acestuia, dupa care bunul este readus in patrimoniul societatii. Ca si exemplu de delapidare, in acest caz, avem fapta casierului care imprumuta o suma de bani din gestiunea sa, pe care o returneaza ulterior.

Traficarea inseamna supunerea temporara a bunului unor operatiuni speculative, operatiuni in urma carora faptuitorul dobandeste un profit, pe care si-l insuseste.

Precizam ca simpla constatare a unor lipsuri in gestiune nu prezuma savarsirea infractiunii de delapidare.

Tentativa se pedepseste. Sanctiunea pentru savarsirea acestei infractiuni este pedeapsa inchisorii de la 1 la 15 ani.

Infractiunea de delapidare este mai grava in cazul in care fapta a avut consecinte deosebit de grave.

Potrivit prevederilor legale, prin consecinte deosebit de grave intelegem o paguba materiala mai mare de 200.000 le