Exista atat de multe adjective pe care i le putem atasa premierului, daca ne-am da frau liber imaginatiei, incat Emil Boc ar deveni el insusi un adjectiv. La fel ca politistul din filmul lui Porumboiu "Politist, adjectiv", si Emil Boc incearca sa isi convinga colegii cu vorba buna sa ii urmeze ideile si ordinele.

La Emil Boc, in cazul reducerii salariilor ministrilor cu 20%, este greu sa vorbim despre un ordin, insa s-a vazut ca seful Executivului doreste sa isi impuna ideile "prieteneste" colegilor din coalitie. Particularitatile cazului Boc au aparut imediat dupa anuntul taierii lefurilor membrilor Guvernului.

Unii ministri l-au luat pe premier in ras, altii ne-au luat pe noi. Ponta ii recomanda primului ministru sa taie sporurile de la societatile ministrului Videanu, iar Bazac ar fi gata sa isi dea si maine pana la jumatate din leafa. Si unora si altora, in fapt, li se rupe de banii pe care ii iau in calitate de ministru, iar acesta este cel mai grav lucru.

Daca membrii Cabinetului Boc ar fi trebuit sa traiasca doar din leafa de ministru ar fi stiut atunci cat de grava este criza, ce impact are cu adevarat si cat de mult a luat-o economica la vale. Daca ar fi fost nevoiti sa se intretina doar din leafa de ministru, toti colegii lui Boc ar fi fost mult mai atenti la masurile anticriza pe care le anunta dintr-o lume rupta parca cu totul de adevarata realitate in care traim cu totii.

Daca ar fi trait din banii pe care i-ar fi incasat de la ministerul pe care il conduc membrii Cabinetului Boc nu ar fi fost de acord sa cocoloseasca adevarata criza si sa ascunda si sa intarzie efectele cele mai grave ale prabusirii economice pana dupa alegeri. In fine, daca ministrii lui Boc ar fi fost nevoiti sa isi intretina familia doar din banii castigati din aceasta functie, gestul lor de a-si reduce singuri salariile cu 20% ar fi av