TÂRG. Pe lângă amatorii de grătare, festivalul din burgul transilvan a atras vânzătorii de chilipiruri, care au blocat străzile cu ibrice, cazane pentru ţuică, mărgele sau geci din piele. Sursa: Andrei Spirache
Sutele de vânzători de cercei şi mărgele, care şi-au expus marfa direct pe străduţa principală a Cetăţii Sighişoara, ţiganii căldărari care, în faţa Turnului Fierarilor, îşi îmbiau muşteriii cu cazane imense de ţuică, ibrice, ceaune şi chiar sticle de sifoane vechi, lacăte ruginite ori bănuţi de colecţie, alături de turişti (peste 30.000 de suflete, în cele trei zile de festival, după estimările organizatorilor), cu toţii au invadat, în acest sfârşit de săptămână, burgul medieval al Transilvaniei.
Deşi organizatorii spuneau, înainte de începerea festivalului, că îşi doresc ca această ediţie să scape de kitsch-ul cu care evenimentul a ajuns să fie sinonim în ultimii ani, se pare că nici anul acesta Sighişoara nu s-a putut scutura de zorzoanele contemporane pentru a-şi căpăta parfumul medieval.
E drept că au avut şi un buget de austeritate, aşa cum atrăgeau atenţia, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Primăriei Sighişoara, co-organizatorii evenimentului, alături de Asociaţia Turistică Sighişoara şi Ministerul Turismului.
Având în vedere că fondurile au fost adunate din subvenţii de la primăria oraşului, de la ONG-uri, încasări din activitatea de comerţ din partea de jos a cetăţii şi din sume promise de instituţii, dar care nu se ştie dacă vor fi onorate, banii au fost drămuiţi anul acesta riguros.
Pe lângă spectacole, turnirurile şi luptele demon strative ale cavalerilor costumaţi în straie medievale, concerte le de muzică veche, cu tulnice, tobe, cimpoaie şi chiar instrumente africane, ori serile cu poveşti medievale, cea de-a XVII-a ediţie a festivalului din acest an a însemnat şi nelipsit