Moartea lui Senna, survenită la Imola, în 1994, a obligat FIA să adopte numeroase măsuri de securitate. De atunci, nici măcar un pilot nu şi-a mai pierdut viaţa. Accidentul lui Felipe Massa de la Hungaroring, din urmă cu două duminici, se aseamănă cu cel suferit de Senna în 1994. De data aceasta însă, pilotul a scăpat cu viaţă. Anul 1994 a fost unul de răscruce pentru Formula 1. Până atunci, 41 de piloţi îşi pierduseră viaţa la volanul unui monopost. Marele Premiu de la Imola avea să schimbe, în mare măsură, modul în care Federaţia Internaţională de Automobilism (FIA) privea securitatea pe circuite.
Pentru că în acel week-end de la sfârşit de aprilie şi început de mai accidentele suferite de debutantul Roland Ratzenberger şi multiplul campion Ayrton Senna s-au soldat cu moartea celor doi...
Parapetul de beton, interzis
Circumstanţele în care brazilianul şi-a pierdut viaţa au iscat tot felul de ipoteze. Cum monopostul pilotat de Senna s-a izbit violent de un parapet de beton, în virajul Tamburello, unul în care exista sufficient spaţiu de manevră, s-a invocat o defecţiune la direcţie. Iar lipsa de reacţie a campionului mondial – bolidul a înaintat în linie dreaptă – nu poate fi explicată altfel. De altfel, ancheta întreprinsă a ajuns la aceeaşi concluzie.
Din această perspectivă, accidentul suferit de Felipe Massa seamănă cu cel al predecesorului său. Singura deosebire majoră este că monopostul Ferrari a percutat un zid de protecţie ridicat din cauciucuri. Mai puţin rigid ca acela din beton în care a intrat Senna. Aceasta a fost, de altfel, una dintre măsurile de securitate impuse de FIA din 1994 încoace: a fost interzis parapetul de beton. Şi din câte se observă urmările sunt positive.
Sistemul Hans e obligatoriu
Deşi monopostul BMW s-a făcut praf, Kubica a scăpat cu răni uşoare
