Codex Alimentarius este o colecţie de norme alimentare coordonată de ONU, dar contestată peste tot în lume.În întreaga lume au apărut reacţii împotriva „codului hranei“. Criticii susţin că sunt promovate interesele trusturilor farmaceutice şi nu ale consumatorilor. „Sistemul de Igienă şi Siguranţă a Alimentelor – HACCP – Certificat pe baza Directivei 852/2004 UE şi Codex Alimentarius“.Această menţiune este înscrisă pe eticheta făinii de grâu albă superioară Titan, comercializată în magazinele româneşti.
Puţini sunt însă cei care au auzit de Codex Alimentarius, dar şi mai puţini cei care ştiu ce controverse se ascund în spatele acestei denumiri.
Potrivit unui document furnizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Codex Alimentarius sau „codul hranei“ a fost înfiinţat în 1962 în cadrul unui program comun al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
„Codex Alimentarius este o colecţie de norme alimentare adoptate la nivel internaţional.Acestea au scopul să protejeze sănătatea consumatorilor şi să asigure practici oneste în comerţul cu alimente“, se arată în documentul ANSVSA.
Codexul include norme pentru toate grupurile de produse alimentare prelucrate, semiprelucrate sau materii prime“. Programul este guvernat de Comisia Codex Alimentarius (CAC). „Programul, prin care sunt elaborate standardele alimentare incluse în colecţia CA, este preluat de cele peste 170 de ţări membre ale Comisiei.
România este ţară membră a Comisiei Codex Alimentarius“, spune Liviu Rusu, director general ANSVSA. Codex Alimentarius va fi adoptat, oficial, la nivel mondial la 31 decembrie 2009.
Medicamente în loc de hrană
Cu toate acestea, la nivel mondial s-a creat un curent