Pornind de la declaratia de saptamana trecuta a premierului Emil Boc privind creditul luat de la FMI, s-a iscat o intreaga dezbatere: plateste sau nu poporul roman imprumutul de la FMI?

Oficialii guvernului sustin ca imprumutul intra in conturile Bancii Nationale, care este independenta de guvern, iar dobanzile si rambursarea nu vor fi, asadar, o povara pentru contribuabilul la bugetul de stat, pe care il administreaza Guvernul. Mai mult, s-a sustinut, Banca Nationala poate face si profit daca vinde euro la un curs, cumpara la un alt curs si poate plati inclusiv dobanda la credit din acest profit, astfel incat contribuabilul roman nu are nicio apasare. La cata energie s-a consumat pentru discutia acestei chestiuni, ar fi fost cazul sa fie intr-adevar o problema care sa merite sa fie discutata, dar nu este din pacate. Problema pusa este falsa de la un capat la altul.

Nu exista nicio dilema. Banca Nationala apartine la fel de mult statului roman ca si guvernul Romaniei, iar functionarea sa este sustinuta din banii romanilor la fel ca si o primarie, un minister sau o judecatorie. De altfel, Banca Nationala raspunde in fata Parlamentului Romaniei, deci in fata alegatorilor, iar conducatorii sai sunt numiti de Parlament, deci, prin reprezentare, de catre alegatori sau contribuabili. Alegatorii sustin statul roman prin taxe, iar prin reprezentantii lor, parlamentarii, decid conducatorii guvernului, ai Bancii Nationale, ai Comisiei de Pensii sau ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Alegatorii platesc pentru functionarea acestora, intr-o forma sau alta, deci au dreptul sa le decida, prin reprezentantii lor din Parlament, modalitatea de functionare si conducerea.

Independenta BNR fata de guvern (benefica pentru economie) nu inseamna ca activele sale, rezerva sa, nu apartine statului roman. Cele 100 de tone de aur care se afla in cuferele sale sunt a