La fiecare sfârşit de săptămână, hunedoreanul Viorel Dumitru îmbracă haina militară şi se joacă de-a războiul împreună cu prietenii săi. PROFIL

Născut - 02.06.1976

Educaţie - Studii medii

Experienţă - Industria media

Familie - Necăsătorit

Atunci când este la serviciu se ocupă de editare video. În timpul liber însă, poartă adevărate războaie printre ruinele combinatului de la Hunedoara sau în pădurile din apropierea Devei.

Salvează ostatici, ocupă redute sau cucereşte teritorii. Pasiunea pentru airsoft a descoperit-o în urmă cu trei ani când şi-a cumpărat prima armă: o replică a unui AK-47 Kalaşnikov, care foloseşte pe post de cartuşe nişte bile de plastic. A început apoi să-şi caute parteneri de joacă şi a intrat într-un club de airsoft din Deva.

„Întotdeauna am fost fascinat de joaca de-a războiul. Iar airfsoftul reuşeşte să redea foarte bine această senzaţie. Nu am stat deloc pe gânduri atunci când am văzut o ofertă de vânzare pentru arme de acest tip. Şi în scurt timp mi-am găsit partenerii de joacă. Suntem aproximativ 30 de persoane care muncesc în cele mai diverse locuri, dar care au o pasiune: joaca de-a războiul”, a spus Viorel.

Onoarea, de bază în airsoft

Spre deosebire de paint-ball, în airsoft nu se folosesc cartuşe cu vopsea care să lase urme pe hainele celui lovit. Din acest motiv, cei atinşi în timpul jocului trebuie să recunoască imediat acest lucru. „Onoarea este cel mai important atu al acestui joc. Bilele care se folosesc drept cartuşe nu lasă urme asemeni celor folosite la paint-ball. Cel lovit trebuie să anunţe acest lucru”, spune hunedoreanul.

Bărbatul mai spune că există anumite scenarii după care se desfăşoară o partidă de air-soft. „Unul dintre scenarii presupune eliberarea unui ostatic dintr-o clădire. O echipă are sarcina de a nu permite accesul celo