Judecătorii Tribunalului Constanţa, care au dispus arestarea celor 11 agenţi ai Poliţiei Rutiere cercetaţi pentru fapte de corupţie şi a celor trei civili anchetaţi alături de aceştia, au argumentat că poliţiştii „şi-au riscat nu numai propria reputaţie, ci şi pe cea a instituţiei care i-a angajat şi al cărei rol era respectarea ordinii publice şi a legilor ţării, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor".
Argumentul se regăseşte în hotărârea prin care instanţa motivează decizia de arestare a celor 14 suspecţi, în baza faptului că aceştia ar reprezenta un pericol social concret. Într-o hotărâre ce cuprinde peste 50 de pagini, judecătorii par mai degrabă să reformuleze şi să restructureze propunerea de arestare şi rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de suspecţi, tratând în mod separat, ce-i drept, situaţia fiecărei persoane pentru care s-a cerut arestarea. Judecătorul Monica Tănase a precizat că „este real că inculpaţii au vârste tinere şi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, însă aceste circumstanţe personale sunt într-o mică contrapondere raportat la calitatea pe care fiecare din cei 11 inculpaţi o deţinea, ţinând cont de atitudinea pe care aceştia au manifestat-o, având în vedere că, deşi luau în calcul posibilitatea interceptării convorbirilor, vorbind cât de cât codificat, continuau să facă aranjamente între ei cu privire la şoferii prinşi în trafic încălcând regulile de circulaţie, ceea ce dovedeşte indiferenţă faţă de consecinţe şi iresponsabilitate". „Chiar dacă ulterior declanşării urmăririi penale, de la data luării prima oară a măsurii arestului preventiv, inculpaţii au continuat să lucreze în cadrul Poliţiei Rutiere, fiind la dispoziţia instituţiei", arată magistratul, „aceştia nu au mai îndeplinit atribuţiile ce implică răspundere, conform art. 65 al. 4 din Statutul poliţistului".
Ruşescu, Mircea şi Cadîr, „pericol ridicat