Fotografii, documente şi o proiecţie video marchează tragedia din zilele de 6 şi 9 august 1945, când două oraşe japoneze au fost distruse de bombe atomice, în expoziţia „Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki“, deschisă, până la 6 septembrie, la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Organizată de Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Memorial al Păcii din Hiroshima şi Ambasada Japoniei la Bucureşti, expoziţia este deschisă sub egida Anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene.
Periplul începe cu „Norul Ciupercă“ de la Hiroshima şi cu „Dezvoltarea Norului Ciupercă“ de la Nagasaki, fotografiate din bombardierele americane.
Cele mai şocante imagini prezintă ruinele Catedralei Urakami de la Nagasaki, cu statuile Sf. Maria şi Sf. Iosif, ce au scăpat distrugerii monumentului şi morţii tuturor credincioşilor aflaţi înăuntru. Altele spun povestea supravieţuitorilor momentului, ucişi după aceea de cancer sau părinţi ai unor copii cu malformaţii.
Păsările păcii
În culori vii apar câteva obiecte origami, realizate de micuţa Sadako, convinsă că modelarea a 1.000 de cocori o va vindeca de cancerul care a doborât-o în numai opt luni. Colegii ei de clasă au strâns fonduri pentru un monument comemorativ. Aşa a apărut, în 1958, „Monumentul Copiilor pentru Pace“ de la Hiroshima.
El înfăţişează o tânără purtând deasupra capului un cocor din hârtie. Pe soclul de granit negru se poate citi inscripţia: „Acesta este plânsul nostru. Aceasta este rugăciunea noastră. Pentru pace în lume“. Tragedia însăşi pare să fi avut grijă să i se păstreze amintirea. Razele termice generate de sfera de foc au imprimat în piatră sau în lemn structura unor balustrade, a unor siluete umane, devenite un fel de graffiti nerealizate, de această dată, de mâna omului.
Oraşele au renăscut însă din ruine. Con
