Întrucât un comunitar care-i amenda s-a dat la Elena Udrea, mustăciosul a făcut plângere la poliţie să schimbe agentul. Nenică, vă înţeleg, mă amendaţi, îmi luaţi marfa, da' şi nevasta? Mustăciosul ţine la nevastă şi se mândreşte cu ea. Dar e şi un pic şulfă, profită şi-o scoate în faţă. Blonda zâmbeşte între discret şi larg, după cum e situaţia, se unduieşte toată şi mai ales îşi arată decolteul.
În cartierul în care locuieşte maică-mea, vizavi de fostul stadion 23 August, pe o alee aflată la graniţa dintre sectoarele lui Onţanu şi Negoiţă, vine în fiecare dimineaţă o familie cu legume şi fructe. Un bărbat şi o femeie cam la treizeci şi ceva de ani. El, înalt, cu mustaţă oaţă, ea o blondă de ţărancă arsă de soare şi cu un corp de milioane. Pe lângă ei s-au mai lipit şi alţii, femei cu lapte, flori... S-a înjghebat o mică piaţă.
Mustăciosul cu nevastă-sa sunt aşezaţi oarecum strategic, dubiţa personală parcată în sectorul 3, marfa scoasă la vânzare în 2. Treaba asta nu le foloseşte însă prea mult, o dată pe săptămână îi amendează poliţia comunitară din 2. Înainte le sălta şi marfa, ceea ce, între noi fie vorba era o porcărie. Nici n-aveau de ales. Dacă parcau dubiţa în 2 şi scoteau marfa în 3, rămâneau cu marfa dar le sălta maşina. Aşa că oamenii au ales răul cel mai mic. Scoteau mai puţină marfă la vedere, restul o ţineau în maşină, dacă le-o ia, să fie paguba mai mică. Celelalte precupeţe, cu marfă puţină o tăiau mai uşor din calea comunitarilor.
Povestea asta a devenit un fel de ritual. Bărbatul şi femeia vând o săptămână în linişte, iar într-o zi se uită la ăia cum le taie din chitanţier. Mustăciosul nu se amestecă în procesul de amendare, dacă-l vezi zici că e amic cu agenţii. Vorbesc de vreme, fotbal, pescuit, viaţă. O lasă pe blondă în faţă. Nevastă-sa îl are pe vinoncoa. Adică sex-appeal. Lumea a poreclit-o Elena Udr