Deşi gustul somonului era total necunoscut pentru români în 1989, în Almanahul Vânătorul şi pescarul sportiv putream citi un articol scris de George Văleanu intitulat "Cei mai savuroşi somoni". Astfel, cititorul putea afla că regiunea Kamceatka este singurul loc din lume ale cărui ape maritime şi interioare sunt locuite de şase dintre speciile de somon din Pacific: somonul chinok, somonul roz, somonul argintiu, somonul japonez şi somonul roşu. Articolul continuă cu numeroase alte detalii: "Somonul roşu prinde o tentă roşu-aprins când părăseşte oceanul pentru a pătrunde în râurile Kamceatkăi, care mişună atunci de peşti. Într-o zi (probabil acum câteva mii de ani) valuri de lavă vulcanică au îndiguit albia micului râu. Celelalte specii de somon, separate de ocean, nu au supravieţuit, dar somonul roşu s-a adaptat la existenţa permanentă în apă dulce. Urmaşii acestor prizonieri au luat astăzi numele de somoni kokani. Somonul roşu comun din ocean atinge până la trei kilograme, pe când somonul roşu kokani nu atinge decât 200 g, dar este mult mai savuros. În toamna anului trecut, specialiştii colhozului leton «Banga» au transportat pe calea aerului, în lacurile lor cu apă curentă, 30.000 de ouă fecundate. Aşa cum fac somonii, ouăle de kokani au fost îngropate la o adâncime mică în pietriş cu aceeaşi granulaţie. Ouăle au trecut cu bine iarna, alevinii au apărut normal în timpul verii, au crescut şi s-au dezvoltat".
Cum cărţile de bucate din 1989 nu conţineau nici o reţetă de somon, ne vom încânta papilele gustative (ca şi pe vremea aceea) cu alţi peşti mai accesibili. De pildă, în "Albumul literar gastronomic", editat de "Viaţa românească" găsim reţete de preparate din crap, şalău, macrou, somn şi stavrizi. Pentru fileul de şalău cu cartofi avem nevoie de un kg de şalău, 300 g ciuperci, 600 g cartofi, o foaie de dafin, sare, 150 g unt, 100 g arpagic, 200 ml
