Rapidiştii au părut afectaţi de neplata salariilor şi de situaţia financiară incertă de care nu mai scapă. Fotbal fără bani nu se poate juca la infinit, iar Unirea, chiar şi cu două înfrângeri în primele două meciuri, rămâne totuşi campioana României. Cu aceste coordonate a început partida de aseară de la Urziceni. Daţi afară din case şi fără salarii primite la timp, jucătorii Rapidului ­s-au plimbat plictisiţi într-o primă repriză în care doar mingea a fost de Champions League, iar „Dulăul” Hizo a făcut pauze între urlete doar când s-a oprit pentru a-şi uda gâtul cu nişte apă.

Muşuroiul de furnicuţe care a adus titlul la Urziceni, completat şi cu alţi doi jucători de acelaşi profil, Maftei şi Paraschiv, şi-a văzut meticulos de treabă şi a împins meciul, firimitură cu firimitură, spre poarta giuleştenilor.

Logic, a venit şi golul. Maftei a aruncat puternic de la margine, Rusescu a prelungit pe spate, iar Pădureţu a marcat cu capul chiar de sub privirile selecţionerului Răzvan Lucescu.

Herea a ratat incredibil

Irelevant pentru rapidişti. Cesinha, Pinto & Co. şi-au continuat marşul apatic până la finele primei reprize, numai Pinto ratând senin după ce rămăsese singur cu Tudor. Enervat, până şi Hizo şi-a reorientat ţinta reproşurilor spre brigada de arbitri.

Singurul motiv pentru care giuleştenii s-au apucat să se mişte mai cu ardoare a fost prestaţia brigăzii de arbitri, care a împărţit câteva galbene cam uşor spre Herea, Iencsi şi Păun. Înfierbântaţi, elevii lui Hizo au trecut la atac, dar ratarea de junior a lui Herea din doi metri şi intervenţia bună a lui Tudor la şutul lui Cesinha au păstrat avantajul ialomiţenilor.

În prelungirile meciului, Brandan a scos de pe linia porţii lovitura de cap a lui Bozovici, iar apoi Cesinha a irosit şi el o ocazie.