Nu este surprinzător că, dintre guvernele postcomuniste, cel rus nu a făcut mai nimic pentru asumarea crimelor comunismului.
La 2 iulie, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a adoptat la Vilnius rezoluţia intitulată Reunificarea Europei divizate: promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în regiunea OSCE în secolul XXI. Propusă de delegatul Sloveniei Roberto Battelli şi susţinută de Vilija Aleknaite-Abramikiene, reprezentantul Lituaniei, rezoluţia marchează 20 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste europene. Ea a fost adoptată cu o largă majoritate a delegaţilor - 202 dintre cei 214 prezenţi , în ciuda opoziţiei acerbe a Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe rus a calificat hotărarea drept o inacceptabilă încercare de distorsionare a istoriei în scopuri politice, un pas care nu contribuie la crearea unei atmosfere de încredere şi cooperare între ţările membre ale OSCE. La rândul său, Parlamentul rus vedea rezoluţia OSCE drept o insultă directă la memoria milioanelor de soldaţi ruşi care şi-au dat viaţa pentru eliberarea Europei de sub jugul fascist.
Un alt critic a fost Michel Billout, reprezentantul Partidului Comunist Francez, pentru care rezoluţia confundă nazismul cu stalinismul şi lista regimurilor totalitare ar trebui să includă Franţa, care în anii 30 a creat lagăre de concentrare pentru refugiaţii spanioli, Statele Unite, în timpul campaniei lui McCarthy, şi întreaga creştinătate, pentru ideologia sa religioasă generatoare de persecuţii religioase.
Recunoscând caracterul unic al Holocaustului, documentul OSCE observă că în secolul XX, ţările europene au suferit două regimuri totalitare majore, cel nazist şi cel stalinist, ce au dus la genocid, încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului, crime de război şi crime împotriva umanităţii. Ţările membre treb
