"S-a ajuns la această situaţie din aparatul bugetar în special din 2005 până în 2008. De fapt, de prin octombrie 2004, din timpul campaniei electorale.

Atunci, cheltuielile bugetare erau 4,5% din Produsul Intern Brut, iar la finele lui 2004 erau de 4,8%. În 2008, cheltuielile cu salariile au ajuns la 8,6% din PIB, în condiţiile în care şi acesta a crescut cu peste 30%. Un calcul făcut de Banca Mondială arăta că salariile bugetarilor au crescut cu 73%, iar numărul de salariaţi cu 10%-15%, nu se poate spune exact, pentru că unele posturi au rămas vacante.

Există, în opinia mea, două soluţii: pe termen scurt şi pe termen mediu.

Pe termen scurt ar trebui suprataxate salariile şi pensiile foarte mari. Pe termen mediu ar trebui să se facă reducerea aparatului bugetar. Dacă se dau afară 10%-15% din numărul bugetarilor ar fi imens, ar duce la reducerea cererii agregate şi ar amâna relansarea economică. Reducerea aparatului ar trebui să se facă pe doi-trei ani şi stabilite criterii obiective de disponibilizare, nu aşa cum a făcut fiecare ministru.

Ar trebui luate agenţiile care au echivalent în Uniunea Europeană şi să se reducă cele din ţara noastră la un personal comparabil cu cele din statele respective", a declarat pentru Jurnalul Naţional Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). "S-a ajuns la această situaţie din aparatul bugetar în special din 2005 până în 2008. De fapt, de prin octombrie 2004, din timpul campaniei electorale.

Atunci, cheltuielile bugetare erau 4,5% din Produsul Intern Brut, iar la finele lui 2004 erau de 4,8%. În 2008, cheltuielile cu salariile au ajuns la 8,6% din PIB, în condiţiile în care şi acesta a crescut cu peste 30%. Un calcul făcut de Banca Mondială arăta că salariile bugetarilor au crescut cu 73%, iar numărul de salariaţi cu 10%-15%, nu se poate spune exact, pentru c