Cei care spun despre Codex Alimentarius că a fost conceput „pentru protecţia consumatorului” şi este „inofensiv”, trebuie să ştie că acesta nu este un pachet de legi, ci un organism care adoptă recomandări în domeniul alimentaţiei, cum ar fi etichetarea alimentelor.

Creat în 1962, ca măsură de protecţie şi control a comerţului cu alimente, Codexul a rămas până în prezent subiect de dispută, considerat de mulţi specialişti şi oameni politici din întreaga lume drept un mod de a controla industria alimentară.

Se zvoneşte că în România Codexul va fi pus în practică începînd cu prima zi a anului 2010. De fapt, această dată este numai unul dintre termenle de implementare a Directivei Europene a Suplimentelor Alimentare şi nu are nimic în comun cu Codexul. De la adoptarea sa şi până în prezent, acest organism a fost subiectul a numerose proteste şi chiar a proceselor în justiţie care au încercat să anuleze standardele alimentare adoptate la nivel internaţional.

De ce este Codex Alimentarius atât de blamat?

În primul rând, din cauză că vor fi scoase în afara legii toate tipurile de medicină alternativă – suplimentele alimentare pe bază de plante, terapiile naturiste şi chiar vitaminele.

În urma aplicării acestuia, orice naţiune care nu va aplica acest act normativ va suporta sancţiuni economice majore, din moment ce va pierde automat orice dispută cu o ţară care se conformează prevederilor sale, se precizează într-un document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Companiile farmaceutice, în lupta pentru supravieţuire

Din datele oferite de OMS cu privire la organizarea Comisiei “Codex Alimenarius”, reiese că aceasta este compusă din două subcomisii care analizează impactul programelor de nutriţie asupra sănătăţii populaţiei. Una dintre ele, “Codex Committee on Nutrition and Foods for Spec