Paul Anthony Taylor este directorul pentru relaţii externe al Fundaţiei Dr Rath din Germania. Aceasta încearcă prin acţiunile ei să conştientizeze populaţia cu privire la pericolul adoptării Codex Alimentarius (CA).
Afaceri contra boli. Aceasta este descrierea pe care Taylor o face recomandărilor date de Comisia Codex Alimentarius. Motivul lui este unul simplu: Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) se foloseşte de ghidurile şi standardele Codex pentru a rezolva disputele internaţionale.
În 1995, când s-a înfiinţat Organizaţia Mondială a Comerţului, rolul recomandărilor (CA) s-a schimbat. Scopul principal al Comisiei Codex Alimentarius la înfiinţare, în 1963, îl reprezentau protejarea sănătăţii consumatorilor, adaptarea tuturor normelor şi standardelor de siguranţă alimentară, astfel încât hrana să aibă aceeaşi calitate peste tot în lume, asigurarea de practici comerciale corecte în comerţul cu alimente. Normele erau şi sunt şi acum doar simple recomandări, cel puţin teoretic. Numai că, din teama de a nu pierde dispute economice, guvernele statelor membre CA şi WHO se văd nevoite să adopte toate aceste standarde. Având în vedere că WHO are 149 de state membre, se poate spune că aproape toată planeta depinde de cele două foruri mondiale.
CONTROL TOTAL
Comisia Codex Alimentarius nu s-a limitat la a face recomandări doar pentru hrană. Suplimentele alimentare cu vitamine şi minerale, menţiunile de sănătate de pe alimente, hrana organică, alimentele modificate genetic, etichetarea, reclamele, aditivii alimentari şi pesticidele au făcut şi ele subiectul recomandărilor CA. Paul Anthony Taylor atrage atenţia că, acoperind aproape tot ce înseamnă hrană, Codexul are la bază interese econo-mice mai ales în ceea ce priveşte industria farmaceutică şi cea a produselor chimice, pe care le pun deasupra sănătăţii consumatorilor.
@