În 1989, cartea Marei Ricman şi a Olimpiei Teodoru "Poftă bună, copii!", apărută la Editura Medicală, oferea mai multe soluţii pentru alimentaţia copiilor bolnavi. Autoarele le informau pe mame că aplicarea oricărei forme de regim alimentar se face numai la prescripţia medicului. Deşi există regimuri pe boli, nu trebuie neglijat faptul că regimul se aplică "copilului bolnav", deci va fi individualizat. Mama, care îşi cunoaşte cel mai bine copilul, şi medicul care îl tratează vor colabora permanent pentru aplicarea regimului. Un alt sfat care trebuie urmat: pregătirea şi servirea mesei trebuie făcută întotdeauna în condiţii cât mai aproape de situaţia normală, astfel încât copilul să nu se simtă frustat şi să fie încurajat să colaboreze la însănătoşirea lui.
În cazul febrei, copilul trebuie să bea foarte multe lichide: apă, ceaiuri, limonadă, sucuri de fructe pasate, zeamă de compot, supă de zarzavat strecurată sau chiar fructe crude pasate. Lichidele îndulcite aduc un aport caloric şi sunt cele mai indicate în această perioadă. Lichidele se administrează de preferinţă la temperatura camerei, iar cantităţile mici şi repetate evită apariţia vărsăturilor şi ameliorează senzaţia de greaţă. În stările febrile prelungite, autoarele recomandă ca alimentaţia să ţină seama de prescripţia dietetică corespunzătoare bolii de bază. Se vor alege alimentele cel mai uşor digerabile, se vor da în cantităţi mici şi repetate, 4-5 sau chiar 6 mese pe zi. Acestea sunt fructele şi zarzavaturile, făinoasele şi preparatele din lapte cu făinoase, laptele şi derivatele din lapte. De aceea, se va începe cu aceste produse. Fructele şi zarzavaturile vor fi date în formă crudă, dar mărunţite, rase sau fierte sub formă de compoturi, supe pasate cu adaosuri de făinoase, orez, griş, pâine, crutoane. Este absolut necesar ca raţia alimentară să fie c
