În ultimele zile, ştirile legate de concedierile masive din administraţie pur şi simplu m-au sufocat. Toate fluxurile de ştiri vuiau de informaţii că, vai, mii de bugetari vor fi daţi afară, în speranţa guvernanţilor ca nu cumva să scape ţara din mână.

După ce cu greu se chinuiesc să o ţină pe linia de plutire. Şedinţe peste şedinţe şi comisii de anchetare tot mai multe a celor pe care în urmă cu doar şase luni i-am pus în fotoliile de şefi. Ocupându-se îndeaproape de cine pe cine va mai ancheta astăzi, mâine sau peste două săptămâni, conducerea ţării şi-a dat seama că trebuie să facă neapărat ceva să mai aducă bani la buget. Un buget şi aşa şubrezit şi cu un fund din ce în ce mai vizibil. Citind câteva comentarii la materialele legate de concedierile din administraţie regăseam o observaţie care era perfect credibilă, probabil venită din partea unui cititor care lucra/a lucrat în sistemul privat. „Patronii de firme au început să dea afară oameni încă de anul trecut, ca o metodă de a evita criza, ăştia s-au gândit abia acum că altă variantă nu au". Chiar şi statisticile arată că, din 2008 până acum, companiile private au dat afară 200.000 de oameni, în vreme ce statul, doar 2.300.

Putem vorbi însă de o reală manipulare a opiniei publice şi de mari minciuni, pe care din nou aleşii ni le spun ca să vedem noi cât de mult muncesc ei pentru bunul mers al ţării. „Dăm afară peste 150.000 de bugetari, însă îi dăm doar pe hârtie, fraierilor care ne credeţi!". Aşa ar putea suna unul dintre mesajele subliminale pe care ei, care au frâiele ţării în mână, ni le transmit. E ca şi cum vorba aceea din trecut, potrivit căreia „minţi poporul cu televizorul", ar reveni în actualitate. Sincer, mă aştept la orice. Tot în ultimele zile se vorbea despre faptul că se dau afară bugetari, dar cresc salariile celor rămaşi. Asta chiar că îmi place. Acum să vedem cine pe cine dă