La insistentele FMI sau din dorinta guvernantilor de a eficientiza sistemul public, cheltuielile cu salariile bugetarilor vor trebui reduse, intr-un fel sau altul.
Ramane de vazut daca se va opta pentru varianta lui Traian Basescu, care prevede disponibilizari in baza unor evaluari ale performantelor bugetarilor, sau cea a Executivului, in urma careia toti bugetarii ar trebui trimisi in concediu fara plata pentru 10 zile pana la sfarsitul anului.
Indiferent de optiunea finala a factorilor de decizie, niciuna dintre dintre aceste doua variante nu se poate realiza peste noapte si nici nu poate ramane fara ecouri, fie ca vorbim de sindicate, fie de populatie, in general.
Daca sistemul bugetar ar fi supradimensionat, atunci, la prima vedere, solutia propusa de seful statului este cea corecta. Doar ca, in viziunea sindicalistilor, supradimensionarea exista doar la nivelul aparatelor centrale, iar in teritoriu se lucreaza cu deficit de personal.
In anumite ramuri bugetare, aparatele centrale cumuleaza si 20% din personalul total, iar supradimensionarea poate depasi cu usurinta 50%, potrivit reprezentantilor salariatilor. In acelasi timp, aproximativ o cincime din personalul bugetar este schimbat la fiecare nou ciclu politic. In acest context, procesul de evaluare este cel putin dificil si risca sa genereze abuzuri.
In primul rand, aparatele centrale sunt impanzite de persoane angajate pe criterii politice, adica de angajati de care nu prea te poti dispensa. In alta ordine de idei, chiar daca s-ar dori renuntarea la o parte dintre angajatii angrenati politic, la care dintre acestia sa renunti?
Cum poti stabili criterii de evaluare intre un angajat care are in institutie o vechime de 3 ani si unul care a fost angajat la inceputul anului? Ce ar trebui sa faca seful institutiei in situatia in care evaluare