28 de masuri anticriza implementate inainte de 1 iulie, plus 32 de masuri convenite recent de coalitia PDL - PSD, plus 4 masuri reportate din primul semestru, in total 64 de masuri planificate sau adoptate deja pentru a scoate economia din criza.
Strict numeric, efortul Executivului pare a fi unul substantial. Analizate in detaliu, majoritatea masurilor pot fi incadrate in trei mari categorii: care nu tin de competenta Executivului, inadecvate si non-masuri.
Una dintre conditiile obligatorii pentru ca o masura guvernamentala sa fie de tip anticriza este aceea ca ea sa produca efecte cel putin pe termen scurt, dupa cum se arata chiar in documentul oficial al PDL in care sunt prezentate cele 32 de masuri. Dintre acestea, cel putin 3-4 sunt vorbe in vant, aruncate in ochii populatiei pentru a iesi cat mai multe masuri la numaratoarea finala.
Cine ar putea crede ca "studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii", alaturi de "analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni" sau "analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa" se pot numi masuri anticriza?
Combaterea crizei in agricultura, prioritatea pe 2010
In categoria masurilor inadecvate s-ar incadra "extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010" sau "instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice".
In fapt, nici nu conteaza pentru ce urmeaza sa fie acordat sprijinul atat timp cat acesta este gandit ca urmand sa fie "ajutor de stat", concept cu care Uniunea Europeana nu este si nici nu va fi de acord in viitorul apropiat. Altfel spus, nu va exista niciun sprijin de la stat pentru IMM-urile afectate de criza.
In ceea ce privest
