Expoziţia „Simfonia meniului“, o rememorare a meselor regale, este deschisă la Muzeul Naţional Cotroceni până la 30 august. Cu un titlu demn de fantezia unui gourmet, selecţia de piese expuse în Sufrageria Regală ar putea servi unui studiu de sociologia mâncării. Două lucruri frapează în timpul vizitei. Pe de o parte, numărul redus al exponatelor şi simplitatea multor meniuri, pe de altă parte rafinamentul pieselor şi al protocolului de la Curtea Regală.

Dimensiunea sociologică este dată de publicaţiile de gastronomie ale epocii, de cărţile de bucate, tipărite în franţuzeşte, dar şi în limba română.

Şi dacă „Manualul complet al somelierului şi al negustorului de vinuri“, scris de Emmanuel Robert în 1884, se adresa, desigur, unui majordom de casă princiară sau regală, cărţi precum „Gospodăria gospodinei române“ sau „Igiena bucătăriei“, tipărite la începutul secolului XX, dovedesc încercarea de modernizare a societăţii româneşti la nivelul tuturor păturilor sociale.

Informaţii interesante găseşte vizitatorul citind titlurile de pe coperte, modeste de cele mai multe ori: „Darea de seamă a Consiliului de administraţiune al Societăţii «Arta culinară», din 1907, sau „Statutul Societăţii frăţia chelnerilor“, tipărit la Iaşi în 1906, vorbesc despre evoluţia acestor profesii în lumea românească, până atunci mai curând patriarhală.

Invitaţie la  Bal

Invitaţiile la dejun sau la balurile de la Palat vorbesc despre un protocol strict şi despre atenţia acordată aspectului estetic al lucrurilor mici. Scrise de cele mai multe ori în limba franceză, folosite cu precădere de familiile boiereşti, dar şi de intelectuali, invitaţiile erau decorate cu motive Art Nouveau, mai ales în timpul domniei Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, promotoarea acestui stil în ţara noastră.

Rară pentru zilele noastr