În Moldova fiecare vorbeşte şi comportă cum vrea. În sensul că legile sunt făcute doar ca să fie pe hârtie. Una dintre acestea, a limbii oficiale, continuă şi astăzi, după două decenii, să fie aplicată diferit în societate. Astfel, mare parte a instituţiilor statului, scrie ziarul Timpul din capitala Moldovei, şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi. Mulţi tineri preferă rusismele, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe care îl conduc! Ce să mai vorbim despre panourile stradale care abundă în greşeli gramaticale sau despre faptul că pe stradă, în magazinele centrale din capitală şi din celelalte oraşe ale Republicii Moldova se vorbeşte preponderent limba rusă.

Inclusiv spaţiul mediatic din Republica Moldova este ocupat, în principal, de posturi de radio şi televiziune de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federaţiei Ruse. Fostul ministru al culturii din primul guvern democrat al Republicii Moldova, Ion Ungureanu, spune că, la începutul anilor 90, au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii române în Moldova, dar că nu a existat nici tact şi nici tărie de caracter pentru a le implementa. ,,De aici rezultă toate neîmplinirile noastre. Pentru a realiza ceva, trebuie să fii tu însuţi convins de necesitatea a ceea ce faci. Noi nu am prea fost convinşi, am fost indecişi. Asta au simţit-o oponenţii noştri şi au interpretat legislaţia aşa cum au vrut ei'', a afirmat Ion Ungureanu. ''Viitorul va fi aşa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-şi poate schimba caracterul. De noi depinde o chestiune: să convingem pe cei vizaţi că legile nu se