Acordul definitiv semnat ieri intre autoritatile americane si UBS pune capat unui litigiu in cadrul caruia Fiscul american reproseaza bancii elvetiene ca a ajutat americani bogati sa ocoleasca impozitele. Washingtonul a acuzat banca elvetiana de frauda fiscala, cerand o amenda de 780 milioane dolari, iar Fiscul american a solicitat initial identitatea a 52.000 de clienti americani anonimi ale caror conturi secrete ar putea ascunde 14,8 miliarde dolari. Elvetia a refuzat, sustinand ca dezvaluirea identitatii clientilor bancii ar insemna violarea dreptului national care protejeaza secretul bancar, si a cerut ca dreptul helvetic sa fie respectat ca si dreptul american. Cu trei zile inaintea procesului care urma sa se deschida la Miami, Berna a amintit ca va lua "toate masurile necesare", inclusiv sechestrarea datelor, pentru a impiedica UBS sa livreze Fiscului american informatii despre clientii sai. Judecatorul Alan Gold a contraatacat, cerand autoritatilor de la Washington sa clarifice masurile pe care le vor lua fata de rezistenta helvetica. Adica, inghetarea sau plasarea sub tutela a bunurilor UBS din Statele Unite. Miza uriasa pentru UBS, care iese dintr-un an negru si se confrunta cu plecari de capital. Detronata de pe primul loc mondial al gestionarii averilor, UBS are interesul sa inchida litigiul din SUA. A anuntat ajungerea la un acord "definitiv" si a multumit celor doua guverne ca au permis rezolvarea problemei. In virtutea acordului, UBS este silita sa dezvaluie numele clientilor cu activitati offshore pentru fraudarea Fiscului american si ale celor care au avut contacte cu bancherii UBS, cu sediul in Elvetia, in persoana, prin telefon sau prin e-mail. Afacerea, care opune doua sisteme de drept si pune in discutie secretul bancar, piatra unghiulara a puterii financiare elvetiene, a dat nastere unor negocieri dure, care au implicat si participarea diplomatic