Guvernul de la Berna a acceptat transmiterea de informaţii autorităţilor din SUA referitoare la 4.450 de conturi înfiinţate de cetăţeni americani. Băncile private elveţiene se orientează spre pieţele emergente, pierzând din clienţii americani. Decizia luată împotriva băncii UBS vine la cinci luni după ce Elveţia promitea că va negocia invocarea secretului bancar, pentru a evita înscrierea pe lista paradisurilor fiscale necooperante.
Depozitele constituite în băncile elveţiene de către persoanele fizice nerezidente se ridică la 2.000 de miliarde de dolari, adică 27% din sumele depuse la nivel global în paradisuri fiscale, conform statisticii realizate de Boston Consulting Group şi Asociaţia Bancherilor Elveţieni.
„S-a demonstrat că băncile pot fi puse sub presiune de autorităţile fiscale din străinătate“, spune Teodoro Cocca, profesor de management la Universitatea Johannes Kepler din Linz.
„Deschiderea unor noi conturi în Elveţia va fi considerată riscantă“, completează el. O parte dintre cele 300 de bănci înregistrate în Elveţia sunt în curs de extindere în Asia, Rusia şi Orientul Mijlociu. Biroul de control al veniturilor din SUA intenţionează să ancheteze şi alte instituţii financiare, firme de avocatură şi organizaţii ce facilitează cetăţenilor americani exportul averii în instituţii offshore.
Începutul a fost făcut în luna februarie, când UBS a acceptat să colaboreze cu fiscul american. Banca cu sediul la Zurich a acceptat să plătească o amendă de 780 de milioane de dolari şi să desecretizeze informaţiile referitoare la 250 dintre clienţii săi. Ulterior autorităţile americane au solicitat datele a 52.000 de clienţi, pentru ca în urma negocierilor să se accepte transmiterea de informaţii referitoare la 4.450 de conturi.
„Invocarea secretului bancar ce facilitează evaziunea fiscală nu mai este
