Am trait o saptamana in care puterea portocalie si-a demonstrat adevarata forta. Varful de lance al sistemului portocaliu, Elena Udrea, a facut un tur de forta si a umilit intreaga Opozitie care si-a imaginat ca o poate dobora cu aceeasi usurinta cu care s-a intamplat sa le pice in gheare Monica Iacob Ridzi.
Numai ca in cazul Elena Udrea totul s-a dovedit a fi invers. Probele si dovezile comisiei si jurnalistilor au fost distruse cu zambetul pe buze de fosta blonda de la Cotroceni.
In locul crizelor si raspunsurilor deplasate ale lui Ridzi, calmul, siguranta de sine si atitudinea sfidatoare a Elenei Udrea a intimidat atat pe membrii comisiei parlamentare cat si pe jurnalistii porniti sa impinga spre demisie ministrul Turismului.
Intr-adevar, Udrea nu-i ca Ridzi, asa cum nici iarna nu-i ca vara - stia Basescu se spunea.
Si Elena Udrea a jignit buna-crestere si cei sapte ani de acasa prin comportamentul sau in permanenta sfidator, insa dincolo de aceasta lovitura incasata, nimeni nu a putut sa ii inchida gura ministrului Turismului.
Ca un animal ranit si haituit, Elena Udrea a iesit la atac si nu doar ca a ridiculizat intreaga comisie parlamentara, dar si-a mai si batut joc de fiecare membru care a indraznit sa deschida gura in fata ei.
Siguranta Elenei Udrea provine din forta pe care, de aceasta data, intreg sistemul portocaliu i-a acordat-o, spre deosebire de cazul Monica Iacob Ridzi. Fiecare greseala facuta de ministrul Turismului era a doua zi rectificata de catre cineva.
Fie ca acel cineva era o persoana fantomatica si fara identitate ce strabatea holurile Parlamentului si depunea, retragea si schimba documente de la Comisia Udrea; fie ca servicii mai mult sau mai putin speciale si secrete inregistrau discutii tarzii si conspiratorii ale membrilor Comisiei si apoi le lansau prin re
