Duminică, 23 august a.c. se împlinesc 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în urma căruia teritorii româneşti au fost samavolnic încorporate în fosta Uniune Sovietică. Acum, peste Prut, Voronin tergiversează predarea puterii câştigătorilor alegerilor parlamentare.
La Moscova, presa indică acceptul tactic al Kremlinului pentru schimbarea pionului compromis la Chişinău. Iar în capitala Basarabiei, liderii partidelor de opoziţie - care au învins pe comunişti la ultimul scrutin electoral - vorbesc de revenirea la democraţie, în Republica Moldova, de normalizarea relaţiilor acesteia cu România, de necesitatea apropierii de comunitatea europeană şi de apărarea integrităţii teritoriale - obiectiv utopic, de vreme ce conducerea Federaţiei Ruse doreşte mai degrabă ca Transnistria să capete statutul regiunii Kaliningrad, acela de enclavă rusă.
Exact cu două decenii în urmă, Berlinul găzduia o conferinţă ştiinţifică internaţională, la care au luat parte cercetători istorici, din statele membre ale Tratatului de la Varşovia, ale NATO şi din China. Spre stupoarea generală, un ofiţer român a prezentat o comunicare-bombă, cu tema "Pactul Ribbentrop-Molotov şi implicaţiile acestuia asupra României, în preziua declanşării celui de-al doilea război mondial".
Au fost oferite auditoriului, pe baza unor documente sovietice, detalii privind poziţia oficialilor ruşi la negocierile eşuate de la Moscova, cu delegaţiile militare franceze şi britanice, inclusiv intransigenţa mareşalului Budionîi. Acesta "a cerut imperativ ca trupele sovietice să aibă dreptul de a interveni până la linia Carpaţilor, cu ocuparea acestora, şi a gurilor Dunării, cu controlul asupra Dobrogei...". El "a insistat că şi gurile Dunării trebuiau controlate, ca nu cumva pe acolo să pătrundă în Marea Neagră... submarinele germane!".
Ofiţerul tânăr de at
