Punerea în scenă de către Silviu Purcărete a piesei Faust, prezentată în hala Lowland Hall a complexului expoziţional Royal Highland Centre de la Ingliston (lângă Edinburgh), a fost, în opinia unor critici, experienţa teatrală cea mai intensă şi uimitoare din aceasta sau oricare altă viaţă, scrie ziarul britanic Guardian. Faust este o producţie a Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu şi a avut premiera în 2007.
"Cei mai mulţi dintre noi au fost hipnotizaţi şi captivaţi, iar pe mine m-a lăsat trist doar într-un sens pervers, şi anume că poate nu voi mai vedea un eveniment mai mare şi mai teatral ca acesta în întreaga mea viaţă", se exprima un critic britanic. De la tragerea cortinei (de fapt vreo 400 de metri de cearşafuri albe cusute între ele, trase de maestrul de ceremonii, un albinos chel şi tăcut, în costum alb şi pălărie, cu o tarantulă zvârcolindă pe rever) ne găsim într-o lume de vise şi coşmaruri, în acest hangar. În câteva secunde uiţi că totul este în româneşte, cu supratitrare şi te scufunzi de-a dreptul în dimensiunile camerei de şcoală cretoase şi scorojite, pline de milioane de ziare vechi. Corpurile zvâcnesc de sub scenă şi se târăsc în afară, pământ este acolo din plin, aruncat, la fel şi foc, respirat şi suflat, şi o imensă strălucire către Mefistofeles, jucat cu nevoie acută de Ofelia Popii - jumătate Gollum, jumătate dandy şi jumătate sexuată, cu sânii în afară, la care se adaugă un suspensor uriaş, totul plin de sânge. Este cea mai viscerală experienţă şi asta doar la trei minute de la începutul piesei, spune criticul.
La o oră, întreaga scenă, tot peretele, totul, dispare, este dat la o parte. Suntem conduşi, amăgiţi, dirijaţi de oameni cu măşti de porci către vasta jumătate posterioară a hangarului, unde răutăciosul Dr. F savurează Noaptea Walpurgiei. Am crezut că era teatru înainte, însă acesta era teatru, să