În cartea "Bucătărie şi sănătate", apărută la Editura Tehnică în 1989, autorii Nicolae şi Adriana Mihai propuneau cititorilor câteva scurte reguli legate de alimentaţie. Ei susţineau că a mânca din politeţe (dacă nu-ţi place), nu-i nici frumos, nici sănătos. De asemenea, autorii cred că reţetele vechi nu se perimează, chiar dacă nu mai sunt la modă. Din contră, unele depăşesc mult orice combinaţie modernă. Iată ce sfaturi mai primeau cititorii: durata prea lungă a mesei şi repaosul după masă trebuie evitate sau scurtate.
Reţetele pot fi consistente, dar meniul trebuie în aşa fel gândit, încât să nu fie prea consistent. E bine ca gazda să cunoască obiceiurile alimentare ale musafirilor. Conţinutul mesei poate influenţa activitatea cerebrală, imediat după mâncare, dar şi în perspectivă. Cu vârsta, greutatea corporală creşte (proporţional şi armonic), dar, în mod normal, omul (cu vârsta) nu devine obez. În mod obişnuit se înţelege greşit prin regim interdicţia absolută chiar şi a unui miligram dintr-un aliment. În afară de bolile alergice unde, orice cantitate de aliment, cât de infimă, poate declanşa boala, în rest, interdicţia absolută nu este justificată. Nicolae Mihai şi Adriana Mihai exemplifică: nu se recomandă grăsimi în ateroscleroză, dar asta nu înseamnă că nu se poate gusta puţină slănină sau chiar din orice fel de grăsimi. Nu se recomandă sărat în hipertensiunea arterială, dar asta nu înseamnă că bolnavul hipertensiv moare sau i se agravează boala dacă presară câteva miligrame de sare pe mâncare. Este nevoie să se înţeleagă importanţa cantităţii, când e vorba de regim, de dietă. În zonele bogate ale globului se pare că 50% din bolile cronice sunt date sau întreţinute de excesul de mâncare. În cele sărace, din lipsa de mâncare. Mâncărurile considerate foarte bune la gust, la aspect, la miros, adică la poarta de intrare în organism, se pare