Bătrânul cunoaşte cele mai ascunse secrete ale almăjenilor, despre care spune că sunt cei mai bănăţeni dintre bănăţeni.
Profil
Nascut. 28.11.1923.
Studii. Şcoala primară în Pârlipăţ.
Ocupaţie. Agricultor.
Nicolae Novăcescu este, la cei 86 de ani ai săi, cel mai bătrân locuitor al satului cărăşean Pârlipăţ. De la provenienţa numelui aşezării în care locuieşte şi până la istoria bisericii din sat, bătrânul ştie tot ce mişcă în Valea Almăjului. Simpaticul bătrânel este o adevărată enciclopedie şi poate ţine, fără niciun fel de problemă, locul bibliotecii satului.
„Am avut o grămadă de manuscrise cu toată istoria satului şi a întregului Banat, dar mi le-au furat. Aveam acolo notiţe cu toate evenimentele întâmplate peste ani. Mai am acum doar biblioteca asta. Am aici peste 300 de cărţi, care mai de care mai interesante şi importante. Majoritatea sunt foarte vechi şi mă bucur când văd că nepoţii mei mai iau câte una şi o citesc. Să ştiţi că eu am oferit informaţii despre satul nostru şi întreaga vale a Almăjului la Facultatea de Litere de la Bucureşti şi Facultatea de Agronomie de la Timişoara. În plus, am fost pe la tot felul de emisiuni de radio, să povestesc despre tradiţiile şi obiceiurile noastre”, a povestit Nicolae Novăcescu.
A cântat în cor
Agricultor de meserie, bătrânul a fost implicat în mai toate acţiunile cu caracter cultural din Pârlipăţ. „Mi-aduc aminte de fanfara satului care, din păcate, acum nu mai există. Fanfara a fost înfiinţată în 1910, de profesorul Ion Bojincă. Au fost zece oameni. Au luat bani de la bancă şi şi-au cumpărat instrumente. Au fost instruiţi de un neamţ Huber Weger. Fanfara s-o ţinut până prin 1970, după care cei bătrâni au murit şi s-a desfiinţat. Eu am făcut parte din primul cor.
Acesta a fost înfiinaţat înainte de anul 1900. Tot profesor
