Orice ar face, orice ar spune, Traian Basescu ramane un personaj fascinant.
Privit de departe, de dincolo de scandalurile zilnice provocate de fiecare replica pe care o da unui ziarist, de observatiile pe care le face in vizitele prin tara, presedintele Romaniei cucereste prin spontaneitatea cu care traieste politica.
Succesul de care s-a bucurat, de care poate ca se mai bucara in ciuda imenselor gafe si scandaluri care l-au inconjurat din toate partile, este explicabil doar prin aceasta autenticitate cu care Basescu face politica.
Niciun politician roman nu a interpretat politica mai bine decat Traian Basescu. Pentru a-l intelege pe seful statului, oricine trebuie sa stie, sa cunoasca, sa inteleaga natura histrionica a lui Basescu.
Naturaletea cu care Traian Basescu a plans atunci cand a anuntat, in 2004, ca Stolojan s-a retras din cursa prezidentiala, lacrimile care i se iveau in coltul ochiului, figura sa din ce in ce mai transfigurata de emotia mesajului pe care incerca sa il transmita, intregul moment, intr-un cuvant, nu a fost decat o sceneta "aproape" perfect interpretata.
"Aproape", este cuvantul cheie insa in aceasta fraza. Chiar daca ai fi fost sigur ca ceea ce spunea atunci Basescu este fals, ca totul nu este decat un joc de teatru, nimeni nu a putut privi sceneta si sa ramana indiferent.
Momente cheie
In acelasi tipar se incadreaza toate momentele cheie ale existentei politice a lui Traian Basescu. Din aceasta natura ludica privine si imaginea contradictorie a presedintelui.
Astazi spune ca guvernul format in urma coalitiei PD-L - PSD, cu o majoritate uriasa in parlament, a fost visul pe care a dorit sa si-l vada implinit, maine aflam ca, de fapt, nu a fost tocmai un vis, ci mai degraba un cosmar. Si una si alta ne sunt livrate cu atata forta de convingere, cu o