De la marile scrieri şi până la coroanele reginelor, de la descoperirile de valoare şi până la creatorii de tezaure, de la resursele munţilor şi până la exploatarea de zăcăminte... Ediţia de Colecţie din 7 septembrie este dedicată poveştii aurului de-a lungul timpului în România.
În operele literare din vremuri mai apropiate de noi, aurul apare şi ca obiect preţios în sine, dorit de inimile lacome ale unora şi de ochii hulpavi ai altora. Motivul doririi aurului ca bun care exprimă avuţia şi poziţia socială apare în "Ţiganiada" lui Ion Budai-Deleanu, "Principele" lui Eugen Barbu, în romanele sadoveniene "Creanga de aur" şi "Fraţii Jderi", ca şi în nuvela "Comoara" a lui Ioan Slavici. Pe de o parte, scriitorii au fost cei care s-au folosit de preţiosul metal pentru a scoate la iveală valoarea sa inestimabilă. Pe de altă parte, studiile industriei miniere au clasat România printre cele mai mari producătoare de minereuri auro-argentifere din Europa. În ţara noastră există 40 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere. Producţia de aur a scăzut însă constant în ultima vreme. În 2001, ţara noastră a produs 2,5 milioane de tone, în 2002 a scăzut la 1,13 milioane de tone, pentru ca anul următor să ajungă la 1,87 milioane de tone, iar în 2004 a ajuns la doar 1,43 milioane de tone, conform datelor Euromines, Asociaţia Europeană a Mineritului.
De valoare
Aurul din subsolul României valorează 10,35 miliarde de dolari. Memoriul de prezentare a proiectului Roşia Montană de pe site-ul Ministerului Mediului arată că în cele patru posibile exploatări ale Roşia Montană Gold Corporation ar exista 272,7 tone de aur, adică 8,8 milioane de uncii. Pe lângă acestea se mai află şi 945,5 milioane de tone de argint, echivalentul a 30,4 milioane de uncii din acest metal. Astfel, numai aurul de la Roşia Montană valorează la preţul pieţei 8,4 miliarde de
