Etimologic, Elena, cuvânt provenit din limba greacă, înseamnă "rază de soare". Sau "foc, torţă". Unele surse dau ca semnificaţie aproximativă "incendiatoarea de corăbii". "Mândră corabia, meşter cârmaciul..." Semiotic, Elenei Ceauşescu i s-ar potrivi cea de-a doua. Sau ultima...
Sunt oameni cărora nu le stă nimic în cale atunci când e vorba despre propriul interes. Pârjolesc, trec cu tăvă-lugul peste tot şi peste toate, indiferent care ar fi obstacolele. Sigur, dusă la extrem, această pornire nu mai poate fi numită nici ambiţie, nici perseverenţă - doar ştim de la strămoşii noştri că "perseverare diabolicum" - ci boală psihică. Adică o stare patologică tratabilă, dacă există dorinţă în acest sens. Dacă nu există, persoana respectivă se transformă într-una malefică pentru cei din jur, ei lipsindu-i simţul măsurii şi puterea de discernământ. Ciudat lucru, apucăturile astea atrag oprobriul public mai abitir dacă persoana în cauză e de sex feminin. Sex... Mi-o amintesc pe Sharon Stone, bomba sexy a anilor '90, când întrebată care e secretul ei, ca divă irezistibilă, a răspuns: "Nu e mare lucru. Dacă ai creier şi frumuseţe, e suficient. Dacă ai şi vagin, combinaţia e letală...".
SEX ŞI SEMINŢE LA GĂEŞTI
Nu pot să ştiu cât de frumoasă şi de deşteaptă o găseau bărbaţii pe Elena Ceauşescu. Înclin să cred că nici prea-prea, nici foarte-foarte, spre deloc, vorba unui clasic în viaţă. Ceea ce se ştie sigur e că avea vagin. De care s-a folosit cum s-a priceput mai bine, aşa cum fac toate femeile "deştepte" când dau peste un bărbat complexat şi neexperimentat, cum era Nicolae Ceauşescu, care pur şi simpu o adora. Pentru că, da, surse apropiate cuplului "de tristă amintire" spun că Nicolae ar fi fost pe cât de slab dotat bărbăteşte, pe atât de puţin dornic de partide de sex incendiar, aşa cum pesemne avea chef pasionala şi hotărâta lui soţie. Ce av
