Traficul stradal, utilajele şi aparatura electronică modifică echilibrul fiziologic al organismului. Un studiu al OMS arată că expunerea îndelungată la poluarea sonoră creşte riscul de accidente, de boli de inimă şi de alte afecţiuni cronice. Principalul efect al poluării fonice este afectarea auzului. Însă cercetările realizate de specialiştii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au demonstrat că expunerea prelungită la zgomot creşte cu trei la sută riscul de infarct şi de atac vascular cerebral. Acest lucru este pus pe seama faptului că persoanele expuse la poluarea sonoră au ritmul cardiac accelerat şi înregistrează o creştere a presiunii sanguine.
„Efectele poluării sonore pot fi mult mai mari decât credem. În primul rând, apare afectarea auzului, într-o primă fază concretizată prin apariţia tinitusului (ţiuitul în urechi). Apoi, dacă o persoană continuă să se expună la zgomot, este posibil ca aparatul auditiv să fie compromis iremediabil.
Alte efecte ale poluării sonore sunt şi tulburările de somn, hipertensiunea arterială, boala coronariană şi tulburările de comportament“, spune Radu Leon George, medic de familie la Clinica Leomedica din Bucureşti. Zgomotul produce o serie de dezechilibre în organism, care duc, într-o primă fază, la stări accentuate de oboseală şi de slăbiciune.
Apoi, în cazul în care factorul de stres nu este eliminat, apar şi ameţelile, durerile de cap, pierderea poftei de mâncare şi anemia. De asemenea, slăbirea sistemului imunitar predispune la instalarea unor boli, cum ar fi afecţiunile virale, infecţiile sau diferite forme de cancer.
Creşte riscul de accidente
Specialiştii au observat că poluarea fonică duce la tulburări de somn, la deficit de atenţie şi de echilibru, precum şi la atenuarea reflexelor. În plus, persoanele care petrec un timp îndelungat într-un
